Cântec de Dragobete
De Dragobete, când natura se trezește, Și orice floare către soare se ivește, Îți dăruiesc a inimii chemare, O dragoste ce nu cunoaște hotare. Ești primăvara sufletului meu, Lumina ce mă poartă mereu, Să împletim destinul în cununi, Sub cerul limpede, ca doi nebuni.
This poem was written by AI. Copy it, share it, use it in cards or speeches — it's completely free and yours to use.