Sub semnul lui Dragobete
E ziua când natura prinde viață, Și soarele zâmbește-n dimineață, De Dragobete, iarna pleacă-n zbor, Lăsând în urmă doar un dulce dor. Te caut printre raze și ghiocei, În ochii tăi văd mii de scântei, Sărută-mă sub cerul azuriu, Să simt că sufletul îmi este viu. Să fim ca păsările-n zbor înalt, Un vis frumos, curat și neuitat, Iubirea noastră-i semn de primăvară, O poveste ce nu o să dispară.
Această poezie a fost scrisă de AI. Copiaz-o, partajeaz-o, folosește-o în felicitări sau discursuri — este complet gratuită și gata de utilizare.
Gratuit
CC0
Utilizare comercială
