Vestitorul Primăverii
Din alb de nea și roșu foc, Un fir subțire se-mpletește, E semn de viață și noroc, Când iarna rece se topește. Ghiocelul scoate capul, Sfidând zăpada de pe câmp, Îmbrățișând întreg meleagul, Cu-al primăverii dulce timp. Primește-n dar acest simbol, Să-ți fie anul plin de soare, Să ai în suflet, nu doar gol, Ci-o veșnică și blândă floare.
Aquest poema ha estat escrit per IA. Copia'l, comparteix-lo, utilitza'l en targetes o discursos — és completament gratuït i teu per utilitzar-lo.
Gratuït
CC0
Ús comercial
