Cântecul lui Dragobete
E ziua când iubirea prinde glas, Și iarna pleacă, făcând loc la soare, În inimi focul sacru a rămas, E Dragobete, zi de sărbătoare. Pădurea cântă vechiul legământ, Ghioceii scriu povești pe alb de nea, Te port în suflet, te iubesc în gând, Ești primăvara și lumina mea. Să fim ca păsările-n zbor înalt, Legați de cer și de pământ deodată, Într-un sărut curat și cald, Iubirea noastră-i binecuvântată.
এই কবিতাটি AI দ্বারা লেখা হয়েছে। এটি কপি করুন, শেয়ার করুন, কার্ড বা বক্তৃতায় ব্যবহার করুন — এটি সম্পূর্ণ ফ্রি এবং আপনার ব্যবহারের জন্য।
ফ্রি
CC0
বাণিজ্যিক ব্যবহার
