Sărutul Primăverii
De Dragobete, iarna se topește, Când inima în piept îmi înflorește, E sărbătoarea dulce-a tinereții, Un cânt de dor în pragul dimineții. Nu-s flori de gheață, ci ghiocei plăpânzi, Ce spun povestea ochilor tăi blânzi, Sărută-mă, să simt cum vine primăvara, Să uit de tot, de griji și de povara. Ești soarele ce norii îi alungă, Iubirea noastră-i o poveste lungă, Legată strâns cu fire de mătase, În zi de Dragobete, cea mai frumoasă.
Ин шеър аз ҷониби нейросеть навишта шудааст. Онро нусхабардорӣ кунед, мубодила кунед, дар кортҳо ё нутқҳо истифода баред — он комилан ройгон ва аз они шумост.
Ройгон
CC0
Истифодаи тиҷоратӣ
