Cântec de Dragobete
De Dragobete, când natura se trezește, Și orice floare către soare se ivește, Îți dăruiesc a inimii chemare, O dragoste ce nu cunoaște hotare. Ești primăvara sufletului meu, Lumina ce mă poartă mereu, Să împletim destinul în cununi, Sub cerul limpede, ca doi nebuni.
Ин шеър аз ҷониби нейросеть навишта шудааст. Онро нусхабардорӣ кунед, мубодила кунед, дар кортҳо ё нутқҳо истифода баред — он комилан ройгон ва аз они шумост.
Ройгон
CC0
Истифодаи тиҷоратӣ
